România va avea un sistem automat pentru amenzi rutiere cu sute de radare și camere video. Va costa 35 MIL. euro

România va avea un sistem automat pentru amenzi rutiere cu 300 de radare și 500 de camere video, care va costa 35 de milioane de euro, dar și un rating de siguranță pentru șosele, potrivit planului de investiții și măsuri pentru reducerea numărului persoanelor decedate/rănite grav cu 50% până în 2030.

Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2022-2030 cuprinde mai multe proiecte care au un cost de 617 milioane de euro pentru siguranţa pe şosele.

Având în vedere că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere continuă să crească, la nivelul întregii lumi, UE și-a reafirmat obiectivul ambițios pe termen lung, de a se apropia de zero decese până în 2050 – „Vision Zero”.

INTRĂ ÎN GALERIA FOTO

Strategia integrează abordarea „sistemului sigur” și recunoaște că, deși oamenii vor face greșeli și pot fi implicaţi în accidente rutiere, scopul trebuie să fie întotdeauna asigurarea unui mediu care să permită atenuarea consecințelor grave nedorite.

Un aspect de interes pentru dezvoltarea siguranţei infrastructurii îl constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice în trafic şi construirea/amenajarea de parcări sigure și securizate.

Costul investițiilor în infrastructura existentă pentru siguranța rutieră este de 617.6 mil. euro, din care suma solicitată din PNRR este de 219 mil. euro.

Digitalizarea elementelor de siguranța circulației în România

• 6,4 mil. euro pentru „Achiziția unui Sistem de Management al Semnalizarii Rutiere Verticale, Orizontale și a Elementelor Pasive de Siguranta Rutiere” – 1 soft + 55 dispozitive IT, care vor avea un rol de inventariere, respectiv 17.000 km de drumuri inventariate + 150 km de drumuri măsurate;
• 6,1 mil. euro pentru un proiect pilot – Asigurarea unui grad ridicat de siguranță rutieră pe un sector de autostradă care să asigure circulația vehiculelor autonome. Acesta este un proiect pilot și include elemente software și hardware – senzori și infrastructură digitală. Estimarea a fost realizată de CNAIR pe baza unor proiecte similare studiate la nivel european;
• 35,1 mil. euro pentru achiziționarea a 1.000 limitatoare viteză, 300 radare mobile și 500 de camere video. Radarele mobile și camerele video sunt conectate într-un sistem integrat.

În ceea ce privește limitatoarele de viteză, radarele mobile și camerele video, elementele de cost sunt următoarele:

• 1000 limitatoare de viteză x 0,9 euro / ml x 14 ml / secțiune limitator de viteză = 12,600 euro
• 300 de radare mobile x 12.850 euro = 3,85 mil. euro
• 500 de camere video x 62.500 = 31,25 mil. euro

Aceste camera video inclusiv software-ul relevant, diferă din punct de vedere al costurilor în funcție de complexitatea lor – capacitatea de a recunoaşte numerele de mașini, abilitățile de mediu etc. S-a considerat un cost mediu de 62.500 euro pe baza ofertei atașate, cel mai mare cost identificat fiind de 91.000 euro.

Accidente rutiere

În perioada 2010-2020, la nivelul Uniunii Europene, numărul deceselor cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 36%, de la 29.600 decese la 18.800 decese, o scădere care nu atinge însă obiectivul stabilit pentru această decadă și anume reducerea cu 50% a numărului de decese în accidente rutiere.

România a înregistrat o scădere constantă a numărului de decese rutiere în ultimii ani. Această tendință descrescătoare a numărului de decese este în linie cu cea înregistrată la nivel european.

În intervalul 2010-2020, România a înregistrat o reducere cu 21,6% a numărului persoanelor decedate în accidente rutiere, puțin sub media europeană (care a fost de 23,7%). Între 2010 și 2019, numărul de decese cauzate de accidentele rutiere a scăzut cu 22%, o scădere similara cu media Uniunii Europene (23%), care însă situează România în treimea cea mai puțin performantă dintre țările UE.

Creștere continuă a numărului de autoturisme

Creșterea volumului de trafic pe fondul unei dinamici lente de dezvoltare a infrastructurii rutiere poate influența în mod negativ evoluția numărului de accidente rutiere, putând reprezenta un indicator predictiv în domeniul siguranței rutiere.

Analiza evoluției numărului de vehicule înmatriculate în România în ultimii zece ani relevă o creștere continuă atât a numărului de autoturisme, cât și a numărului de vehicule în general.

Astfel, la sfârșitul anului 2020 parcul auto de autoturisme era mai mare cu 2.968.445 unități față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 69%, iar pe ansamblu, la sfârșitul anului 2020 numărul vehiculelor înmatriculate era cu 3.803.099 mai mare față de cel înregistrat la finele anului 2010 – ceea ce înseamnă o creștere cu 70% a parcului de vehicule în ultimii 10 ani.

Vechimea medie a autoturismelor din România a fost de 15,9 ani în 2020, plasându-se printre țările din UE cu cele mai vechi flote de autoturisme, alături de Lituania și Estonia. Această vechime ridicată a autovehiculelor determină ca starea tehnică a acestora să fie de multe ori necorespunzătoare pentru asigurarea unui grad ridicat de siguranţă în circulația pe drumurile publice.

 Sursa: Ministerul Transporturilor si Infrastructurii